Valcea
Judetul Valcea este situat in partea sudica a Romaniei, de o parte si de alta a Oltului si are o suprafata de 5 765 kmp. Principalele orase sunt: Ramnicu-Valcea, resedinta de judet, Baile Govora, Baile Olanesti, Brezoi, Calimanesti, Dragasani, Horezu, Ocnele Mari. Relieful judetului este dispus in trepte, ce coboara de la nord (Muntii Fagaras, Lotrului, Capatanii, Parang) spre sud (dealuri si coline). Clima temperat-continentala, este influentata de formele de relief, caracteristice acestei zone fiind verile scurte si iernile lungi si geroase. Reteaua hidrografica este dominata de raul Olt, care formeaza defileul Turnu Rosu-Cozia, pe o lungime de circa 135 km, principalii afluenti fiind Oltetul, Lotru, Topolog, Bistrita, Ramnicu-Valcea. Numeroase dovezi, atesta evolutia pe meleagurile judetului Valcea, a civilizatiei geto-dacice de-a lungul a cinci secole de dezvoltare, reprezentative fiind ruinele cetatilor si asezarilor dacice de la Ocnita, Ocnele Mari, Roesti, Stolniceni, Dragasani, Raureni etc. In secolul al XIII-lea, intr-un document ce dateaza din 1233, se mentioneaza ca aici au aparut primele grupari de populatie si unele organizari teritoriale. Din a doua jumatate a secolului al XIV-lea, o serie de localitati valcene, printre care si Ramnicu-Valcea (1370), Ocnele Mari (1373), Calimanesti (1386), incep sa fie amintite documentar.
Aflat in Calimanesti, a fost construit de catre domnitorul Neagoe Basarab si sotia sa Despina, pe o insula micuta din mijlocul Oltului. A fost zidita in 1520 - 1522, pe locul unei biserici mai vechi. Desi a suferit numeroase reparatii si restaurari, biserica pastreaza picturi murale interioare ce dateaza din 1752 - 1760.
Ruinele acestui castru au fost descoperite la Bivolari, langa Calimanesti, in apropierea unor izvoare cu ape termale. Au reprezentat un important obiectiv militar roman ce facea parte din sistemul de aparare si supraveghere a Vaii Oltului.
Rezervatie geologica si geomorfologica, aflata in apropiere de Ramnicu-Valcea, pe valea raului Stancioi. Datorita ploilor si topirii zapezilor s-au format, pe versantul vaii Stancioi, adancituri din care s-au creat aceste masive piramidale de pamant, extinse pe 12 ha si cu o inaltime de 80 m.
Aflata in satul Romanii de Jos, la 6 km de Horezu, este un important centru de arhitectura religioasa din epoca brancoveneasca si unul dintre cele mai valoroase monumente de arta feudala din Tara Romaneasca. Acest complex monahal cuprinde mai multe cladiri ce au fost construite in perioada 1690 - 1697, fiind inconjurate de un zid de incinta.
Situata la 3 km de Baile Govora si la 20 km de Ramnicu-Valcea, a fost atestata documentar in anul 1488. Intemeiata in secolul al XV-lea si rezidita de Vlad Calugarul si de Radu cel Mare, manastirea a devenit un important centru cultural, acesta din urma fiind si primul ei ctitor cunoscut. In secolul al XVII-lea a fost rezidita incinta si ridicate ziduri puternice cu creneluri si turnuri de aparare, de catre Matei Basarab, tot el fiind cel care a adus aici o tiparnita la care s-a tiparit in anul 1640, “Pravila de la Govora” (cea mai vache culegere de legi din Tara Romaneasca).
Acum 300 de ani a fost construita in comuna Francesti, manastirea numita “Dintr-un lemn”. Legenda spune ca un calugar a gasit aici, in scorbura unui stejar, icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului. Astfel, a ridicat aici o bisericuta, la constructia careia s-a folosit materialul provenit doar din acest stejar, de unde i-a venit si numele. Mai tarziu s-a ridicat o noua biserica, de zid, intre anii 1634 - 1635, peretii interiori, avand picturi ce se pastreaza si astazi. Biserica este foarte schimata astazi, fiind formata din doua incinte.
Situata la 2 km de Calimanesti si la 20 km de Ramnicu-Valcea. Initial, aceasta manastire a purtat numele de Nucet, apoi a imprumutat numele muntelui din vecinatate, impresionand prin valoarea picturilur si prin bogatia ornamentelor. Reprezinta un valoros monument de arhitectura al secolului al XVI-lea si un punct de plecare al arhitecturii de influenta bizantina, in Tara Romaneasca. Aceasta manastire este atestata documentar pentru prima data la 1388. Biserica mare a fost zidita intre anii 1386 - 1388 de Mircea cel Batran si atrage prin armonia proportiilor.
A fost construita in 1492 de catre boierii craiovesti si avariata de Mihnea cel Rau in anul 1508, deoarece ctitorii ei se ridicasera impotriva lui. Craiovestii au refacut manastirea, iar in anul 1683 a fost din nou reparata, in 1856, intreaga constructie fiind complet reconstruita, dandu-i-se forma de azi.
A fost construita in 1633, fiind ctitorie a lui Matei Basarab, al carui mormant se afla aici. Biserica manastirii are o constructie mica, fiind realizata dupa un plan trilobat, cu abside poligonale si pridvor deschis. Fatadele bisericii au fost impartite in doua parti, cu ajutorul unui brau din caramida, astfel, pe partea superioara au fost realizate ocnite adancite, iar pe partea inferioara, firide rotunjite. Picturile murale interiore, au fost executate in 1644 de catre Stroe Zugravu. O parte din chiliile de azi au fost construite intre anii 1852 si 1856, iar altele in 1934.
Raul Olt izvoraste din sud-estul masivului Hasmasu-Mare, din Carpatii Orientali, pe teritoriul judetului Valcea intinzandu-se pe o lungime de cca 40 km si formand intre Turnu-Rosu si Cozia, unul dintre cele mai mari si mai spectaculoase defilee din Carpatii romanesti. Dupa ce paraseste zona montana, Oltul patrunde in subcarpatii Valcei, apoi in Campia Romana, separand-o in doua parti.
Sunt cele mai inguste chei din Romania. Sunt insa bogate in pesteri, ce pot fi vazute in versantii abrupti ai Bistritei si in exemplare rare de flora si fauna.
Situata la 18 km de Ramnicu-Valcea, la o altitudine de 260 m, la iesirea Oltului din Carpatii Meridionali, este cea mai cunoscuta statiune balneoclimaterica din tara. Este recunoscuta pe plan international datorita calitatii apelor minerale, cu efecte tamaduitoare, fiind cunoscuta inca de pe vremea romanilor.
La 18 km de Ramnicu-Valcea este situata intr-o depresiune intracolinara, la o altitudine de 475 m. Prima atestare documentara apare intr-un hrisov emis de Radu de la Afumati, la 19 iulie 1527, iar in 1830, au fost facute primele analize chimice ale apelor minerale de aici. In 1837, la Olanesti se aflau cele mai multe izvoare cu apa minerala din tara, fiind indicate pentru tratarea bolilor cronice ale rinichilor si cailor urinare, tubului digestiv, etc. In apropierea statiunii se afla rezervatia forestiera “Valea Cheii”, cu exemplare de tisa (Taxus baccata) si mlastina Mosoroasa.
La 21 km de Ramnicu-Valcea, Baile Govora sunt situate intr-o depresiune subcarpatica impadurita, la 360 m altitudine. Beneficiaza de un climat de dealuri, moderat de umed, cu veri prelungite si racoroase si cu ierni usoare. Apele minerale de aici au fost folosite in scopuri terapeutice pentru prima data, in 1879. Statiunea este recunoscuta pentru tratarea afectiunilor respiratorii, reumatismale, ale celor neurologice periferice si centrale etc. Tot aici s-a construit si un sanatoriu pentru tratarea bolilor respiratorii pentru copii.
