Suceava
Situat in nord-estul Romaniei, in partea de nord-vest a Moldovei, in bazinele superioare ale raurilor Siret si Bistrita, judetul Suceava, cu o suprafata de 8533 kmp, este al doilea judet al tarii ca marime. Reteaua de asezari, atestate in majoritate inca din secolele XIV-XVI, este formata din municipiul Suceava - resedinta de judet si orasele: Campulung Moldovenesc, Falticeni, Gura Humorului, Radauti, Siret, Solca, Vatra Dornei. Judetul este caracterizat de un climat temperat, diferentiat in raport de altitudine, relieful fiind format din munti si podisuri. Prezinta si o retea hidrografica foarte densa, reprezentata de Siret si afluentii sai. Timp de doua secole de existenta medievala, judetul Suceava a constitut nucleul Moldovei. Primele trei resedinte principale ale domniei au fost stabilite in limitele judetului de astazi la: Baia, Siret, Suceava. In acest perimetru se afla si principalele necropole domnesti, iar bisericile cu pictura exterioara (Voronet, Humor, Arbure, Moldovita si Sucevita) din aceasta zona, sunt recunoscute international pentru valoarea lor inestimabila. Judetul Suceava are un potential turistic deosebit de complex: manastiri, biserici, ruine de cetati, case memoriale, relief montan, chei, rezervatii si monumente ale naturii.
Vama
Centru renumit pentru confectionarea cojoacelor si pieptarelor.
Vatra Dornei
Este o statiune balneoclimaterica permanenta, asezata intr-o frumoasa depresiune in Carpatii Orientali, denumita si "Tara Dornelor". Are o clima montana moderata, fiind renumita pentru izvoarele sale minerale. Din aceasta statiune, drumurile apuca pe vai sau culmi ce conduc spre pasul Tihuta, spre valea Bistritei si din pasul Prislop spre Obcinele Bucovinei.
Marginea
Situata la 10 km de Radauti, reprezinta un renumit centru de ceramica neagra, lustruita cu piatra, tehnica preluata de la geto-daci.
Pietrele Doamnei
Stanci cu forme bizare, situate in Campulung Moldovenesc (la 14 km distanta), aceste "turnuri gotice" sunt formate din calcare alpine, fiind de 70 m inaltime. Sunt aflate la 1634 m altitudine.
Poiana Stampei, Tinovul Mare
Rezervatie complexa, situata in apropierea localitatii Vatra Dornei (la 18 km S-V). Este reprezentata printr-un complex de tinoave dezvoltate pe terase si lunca raului Dorna. Namolul de aici este cunoscut pentru efectele sale terapeutice.
Poiana Tibaului
Rezervatie geologica, la confluenta Vaii Tibaului cu Valea Bistritei Aurii, formata de pereti abrupti de circa 75 m inaltime, cu aspect impunator.
Important monument religios construit de armenii din Suceava, refugiati la inceputul secolului al XVII-lea in Moldova. Manastirea impresioneaza prin dimensiunile si prin realizarea sa artistica. Turnul-clopotnita a fost cladit in anul 1606. La 1691, regele polon Ion Sobieski si-a instalat aici cartierul general. Cu aceasta ocazie a sapat santuri de aparare in plan stelat. De atunci, edificiul poarta denumirea de Zamca ("fortificatie, loc intarit" ).
A fost ctitorita de Stefan cel Mare, in 1488, in stilul moldovenesc al epocii. Pictura interioara (exceptand pridvorul) dateaza din timpul domniei lui Stefan cel Mare (1457-1504). In naos se afla tabloul votiv, cu portretele membrilor familiei lui Stefan cel Mare. Faima Voronetului se datoreaza mai ales picturii exterioare (secolul al XVI-lea), realizata pe un fond albastru inimitabil, cunoscut in intreaga lume ca "albastru de Voronet". Lumina zilei da culorilor si mai ales acestui albastru o frumusete aparte, ce a devenit astazi o expresie care defineste o culoare specific romaneasca.
A fost ridicata intre 1582-1584 de fratii Gheorghe si Ieremia Movila. Dispune de cel mai remarcabil sistem de fortificatii dintre toate manastirile moldovenesti. Acest monument este cunoscut ca "testamentul" picturii exterioare moldovenesti. Picturile acopera complet peretii, atat in interior, cat si in exterior. Pictura exterioara are programul cel mai complex, fiind realizata pe sapte registre suprapuse.
Detine biserica Sf. Gheorghe (inceputa de Bogdan al III-lea in 1514 si finalizata de Stefanita Voda in 1552) si are un plan constructiv asemanator bisericii Manastirii Neamtului. Dupa Mirauti, devine catedrala mitropolitana unde au fost mutate moastele Sf. Ioan cel Nou considerat de-a lungul timpului, protector al Sucevei.
Manastirea Slatina
Prima ctitorie a lui Alexandru Lapusneanu (1561), intrata prin valoarea ei in randul marilor ansambluri monastice ale Moldovei medievale.
Pe valea raului cu acelasi nume, Petru Rares a inaltat in 1542 o biserica de mici dimensiuni ale carei fresce erau insa bogat aurite. Intre anii 1611 - 1617, marele vornic Costea Bacioc a adaugat zidirii un impunator exonarthex marind considerabil capacitatea edificiului.
Este prima ctitorie a domnitorului Stefan cel Mare, destinata sa fie locul de inmormantare, al sau si al familiei sale. Biserica inceputa in 1466, in momentul in care Stefan ajunsese la o anumita siguranta a domniei, a fost terminata trei ani mai tarziu - in 1469, si sfintita abia in 1470. Domnul a intarit-o cu zid de cetate cu turnuri la colturi si la mijlocul laturilor. Din aceasta fortificatie originara nu se mai pastreaza decat turnul tezaurului, pe latura de apus, si pisania. Turnul clopotnitei pe sub care se intra in manastire, se afla pe latura de rasarit.
Ctitorie a lui Petru Rares, manastirea este construita pe un loc mai de mult consacrat - un lacas cu hramul Sf. Nicolae din Poiana, ce exista aici inca din vremea lui Alexandru cel Bun, din anul 1530. Stefan cel Mare inmormantase aici pe mama sa, Doamna Oltea, si pe prima sa sotie, Evdochia din Kiev. Edificiul a fost zugravit in 1532. Ca si la Putna, manastirea este inconjurata de un zid de incinta de traseu patrat.
A fost ridicata de Petru Rares dupa anul 1532. Manastirea este inconjurata de ziduri puternice, inalte de 6 m. Monumentul este vestit mai ales prin pictura sa exterioara: 'Rugaciunea tuturor sfintilor' (Cinul), 'Arborele lui Ieseu', 'Imnul Acatist al Fecioarei Maria'. Remarcabila este scena asediului Constantinopolului, complex tratata si mai bine pastrata decat in alte parti. Din pictura interioara, atrage atentia in mod deosebit tabloul votiv zugravit in fresca, reprezentand familia domneasca a lui Petru Rares.
Biserica "Adormirii Maicii Domnului", dupa cum mai este denumita manastirea, se afla la 41 km de Suceava si la numai 6 km distanta de Gura Humorului. A fost construita in 1530 de marele logofat Teodor Bubuiog, ajutat de Petru Rares. Este foarte apreciata pentru pictura sa exterioara. Pe fatada de vest este pictata 'Judecata de Apoi'. Pe peretele sudic regasim 'Imnul Acatist al Maicii Domnului', in cele 24 de scene. Imnul Acatist a fost scris dupa asediul persilor din 626, cand se spune ca icoana facatoare de minuni a Sfintei Fecioare, a salvat Constantinopolul.
Biserica mare a manastirii a fost construita intre 1606 - 1609 de episcopul de Roman, Anastasie Crimca. Reprezinta o veriga intre arhitectura moldoveneasca a sfarsitului secolului al XVI-lea si a arhitecturii secolului al XVII-lea, care si-a cautat sursele de innoire in filonul oriental si cel clasicist. Frapeaza prin sfidarea vechilor proportii: inaltimea (42 m) pare exagerata raportata cu latimea ei (9,6 m). Da impresia a doua biserici suprapuse delimitate doar de braul-torsada (de inspiratie munteneasca).
Aflata la 32 km nord-vest de Suceava si la 37 km de Gura Humorului, manastirea a fost construita de Luca Arbure (1502), mare dregator al lui Stefan cel Mare. Pictura a fost realizata in 1541 de Dragos Coman, predominand culoarea verde, luminoasa si bogata in nuante. Cladita din piatra bruta, biserica are la exterior un plan dreptunghiular. In pronaos este zugravita 'Cavalcada Imparatului Constantin'. Biserica are si doua tablouri votive foarte valoroase. Pe peretele sudic este zugravit 'Imnul Acatist al Maicii Domnului', unde apare asediul Constantinopolului.
Este un frumos exemplar de casa moldoveneasca din secolul al XVII-lea cu unele adaosuri mai tarzii. Marea sala de la parter si incaperile boltite care o flancheaza pastreaza negresit aspectul primitiv. Exteriorul de asemenea, cu proportiile lui dand impresia de stabilitate si nu lipsit de o oarecare zveltete, da o imagine autentica asupra arhitecturii civile a Sucevei feudale. In interior este amenajata sectia de etnografie a Muzeului judetean Suceava, reprezentare sintetica a etnografiei si artei populare bucovinene .
