Buzau
Judetul Buzau este situat in partea central-estica a tarii, in S Carpatilor Orientali, pe cursul superior al raului Buzau. Are o suprafata de 6103 kmp si se compune din orasele: Nehoiu, Pogoanele, Ramnicu-Sarat si resedinta judetului, municipiul Buzau. Relieful judetului este variat, fiind dispus in trei trepte distincte, ce coboara de la NV, de pe inaltimile muntilor (1800 m) si dealurilor spre SE in zonele de campie. Clima este temperat continentala, diferentiata in functie de unitatile de relief. Temperatura variaza de la 4-6°C in zona montana, 8-10°C in zona deluroasa si 10,5°C in campii. Reteaua hidrografica este reprezentata in primul rand de raul Buzau, ce strabate judetul pe o lungime de 175 km si afluentii sai: Basca Mare, Basca Chiojdului, Slanic, Sarata, Niscov, iar in partea de est de raurile Ramnic si Calmatui. In 1950, in urma unor modificari administrativ teritoriale, adoptate de comunisti, judetul Buzau a fost desfiintat, fiind incadrat in regiunea Ploiesti, iar la 17 februarie 1968 a fost reinfiintat.
Denumiti si „vulcanii noroiosi de la Paclele Mari si Mici”, sunt situati in apropierea localitatii Berca, din judetul Buzau si reprezinta o rezervatie mixta (geologica si botanica) fiind un fenomen rar intalnit in Romania si chiar pe glob. Din craterele numerosilor vulcani, ies gaze naturale din adancuri, infiltrandu-se in rocile fisurate si aducandu-le la suprafata sub forma unui material vascos, de culoare alb-gri sau brun-cenusie.
Rezervatie geologica si paleontologica, situata pe valea Buzaului intre localitatile Parscov si Badila, fiind extinsa pe o suprafata de 1 ha. Este formata din 40 de blocuri de calcar, fiecare cu forme diferite, unele dintre ele datand din Jurasicul superior. Izolat, in aceasta zona se intalnesc izvoare si eflorescente saline.
In satul Sarata Monteoru, din judetul Buzau, au fost descoperite vestigii ale culturii Monteoru, in apropierea unei asezari dacice, fortificate, cu mai multe cimitire. Cultura Monteoru este rezultatul unei sinteze dintre locuitorii din Neolitic, cu triburile indoeuropene. In acest sat, s-au gasit inele din aur, diferite vase din ceramica, decorate si un topor din bronz, specifice culturii Monteoru.
Rezervatie naturala, situata pe teritoriul satului Terca, din comuna Lopatari, fiind formata prin gazele naturale ce ies la suprafata prin fisurile scoartei, aruncand in bataia vantului, flacari ce se inalta pana la 0,5 m. Daca presiunea gazelor care ies la suprafata este mai mica, atunci flacarile se sting.
La poalele de S-SE ale Dealului Istrita, se afla comuna Pietroasele, mentionata documentar pentru prima data in 1523. Aici s-a descoperit tezaurul „Closca cu puii de aur”, tezaur ce a fost atribuit vizigotului Atanarik si care, la randul sau, in urma patrunderii hunilor in spatiul carpato-danubian, ar fi ingropat aici acest tezaur, in anul 375 d Hr. Tezaurul era format initial din 22 de piese, din care astazi se pastreaza doar 12.
A fost ridicata in municipiul Ramnicu-Sarat, in timpul domniei lui Constantin Brancoveanu (1690 - 1696), purtand hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Aceasta biserica se distinge prin picturile murale interioare bine pastrate, executate de Parvu Mutu si prin bogata ornamentatie sculptata de la portal.
A fost ridicata in anul 1507, in municipiul Buzau, in timpul domniei lui Radu cel Mare, iar in 1649 a fost reconstruita de catre Matei Basarab. Biserica de mari dimensiuni, poarta hramul „Adormirea Maicii Domnului”, in 1740 fiind din nou reparata. In secolul al XVI-lea, aici au functionat cele dintai scoli de slavona din oras, iar in 1691 a fost infiintata aici de catre Constantin Brancoveanu, o tipografie. Astfel, prima traducere a Mineilor (carti de ritual) in limba romana, a aparut aici in 1698 fiind publicata de catre episcopul Mitrofan.
Statiune balneoclimaterica, situata la 30 m altitudine, pe malul lacului Balta Alba. Datorita numeroaselor izvoare cu ape minerale de aici (cunoscute din anul 1847), statiunea se recomanda pentru tratarea bolilor reumatismale, neurologice periferice, ginecologice, dermatologice etc.
