Manastirea Probota - Manastiri din Bucovina
Advertisement
Ads
Biserica fostei Manastiri Probota
Intre Pascani si Dolhasca, in dreptul cunoscutului targ Lespezi, se ridica si dureaza de mai bine de patru secole pe un deal din apropiere, Biserica Manastirii Probota. Aceasta constructie, avand parte de solutii arhitecturale ingenioase pentru epoca respectiva si posedand o pictura de o frumusete inalterabila, este ctitoria lui Petru Rares. Terminata in 1530, a inaugurat, impreuna cu Humor si culminand cu Moldovita si Voronet, asa-numita epoca "raresiana". Aceasta perioada se caracterizeaza prin inovatii picturale, izvorate dintr-o cautare permanenta a mijloacelor celor mai adecvate pentru exprimarea frumosului si care fac cinste mesterilor locali, putand sa-i incadram pe acestia in galeria marilor creatori de arta.
Biserica a fost inaltata pe locul uneia mai vechi. Cu mult inainte de 1530, in izvoarele vremii gasim mentionata Biserica Sfantul Nicolae din Poiana Siretului. Aceasta a fost o constructie din lemn de stejar ridicata la sfarsitul secolului al-XIV-lea. Ulterior a fost cladita pe locul acesteia o alta biserica din piatra ale carei urme se mai pastreaza si astazi. In 1530, Petru Rares a pus prima piatra de temelie, a celei de-a treia biserici, ce va avea hramul Sfantului Nicolae. Domnitorul Petru Rares a intarit daniile mai vechi, daruind totodata cateva sate noi si inzestrand biserica cu pretioase odoare. Cea mai surprinzatoare hotarare din partea domnitorului a fost aceea de a transforma Biserica Probota in cripta domneasca, rupand astfel cu traditia lui Stefan cel Mare. La nici un veac dupa cladirea ei, biserica a fost pradata de talhari si a suferit importante transformari.
Vasile Lupu i-a refacut acoperisul, pentru ca mai tarziu Mitropolitul Dosoftei sa aiba grija de manastirea unde fusese calugarit, dar, in 1677, a inchinat edificiu "sfintei monastiri a Domnului nostru" din Ierusalim. Calugarii greci n-au fost prea buni administratori, nepasarea lor ducand la deteriorarea ctitoriei lui Petru Rares. Nici initiativa de restaurare a picturii din 1844 nu a fost prea fericita, lucrarile fiind de proasta calitate, acoperind in mare masura (altar, incaperea mormintelor si naos) excelentele picturi din 1532. Ferestrele cu elemente gotice au fost zidite in marea lor majoritate. Din 1904, la serbarile prilejuite de implinirea a 400 de ani de la moartea lui Stefan cel Mare, biserica a revenit in atentia generala. Piatra de mormant a Doamnei Oltea a fost transportata intre zidurile Probotei, pentru ca mai apoi sa se aduca imbunatatiri importante si bisericii.
Biserica este strajuita de ziduri puternice, care inchid o incinta patrata, cu latura de aproape 90 de metri. In partea de est, se gasesc, la cele doua extremitati, cate un turn patrat, iar la mijloc se afla poarta principala de acces in incinta. Deasupra portii se inalta o constructie mica, iar pe zidul interior al acestei constructii se afla un tablou votiv care il infatiseaza pe Petru Rares impreuna cu familia.
Zidurile imprejmuitoare sunt construite din piatra de rau, cu grosimea de un metru si cu inaltimea a doua etaje. In partea superioara se afla un rand de metereze. Zidul apusean nu are nici o particularitate, in afara de un contrafort puternic situat in partea exterioara, aproximativ la jumatatea laturei. La capatul dinspre apus al zidului nordic, fara a fi legate de el, se afla casele domnesti care fac corp comun cu clopotnita. Aceasta, sprijinita de doua contraforturi la unghiurile vestice, are trei etaje. Biserica este situata in jumatatea de nord a incintei. Zidaria este din piatra bruta, iar in ea se observa asize asezate pe trei randuri de caramida, dispuse orizontal. Planul bisericii este clasic, adica triconc, elemente caracteristice fiind, la exterior (doua contraforturi dispuse la unghiurile pridvorului). Alte doua perechi de contraforturi incadreaza absidele laterale. Absida principala este sustinuta de un picior de contrafort, aflat chiar sub fereastra altarului.
Absidele prezinta un numar diferit de laturi: cele mici au cate cinci, cea mare sapte. Toate sunt impodobite cu arcade oarbe, deasupra carora sunt dispuse doua randuri de ocnite, mari si mici. Ocnitele mici se prelungesc si pe zidurile drepte ale pronaosului, pana in dreptul pridvorului. La partea inferioara, un soclu puternic profilat inconjoara biserica. Acesta are dublu rol: este un element de decor deosebit si serveste si la intarirea rezistentei zidurilor. Acoperisul este din sindrila, iar la capetele lui se observa doua mici boltituri. Turla bisericii,cu cele opt laturi ale ei, in care alterneaza ferestre mici dreptunghiulare cu contraforturi mici, se impune prin suplete si eleganta. Ferestrele sunt asezate in directia arcurilor principale, iar contraforturile pe diagonala. Pe fiecare latura a turlei un rand de ocnite se inalta peste arcadele duble. Turla se sprijina pe doua baze stelate cu cate opt colturi fiecare.
Interiorul bisericii este impartit in: pridvor, pronaos, incaperea mormintelor, si altarul. Incaperile sunt separate intre ele prin ziduri groase. In pridvor se poate patrunde doar prin usa de la sud, cea de la nord fiind acum zidita.
La intrare, sus, in dreapta usii gotice se afla pisania bisericii. De forma dreptunghiulara, pridvorul este acoperit cu o bolta semicilindrica, fiind luminat de opt ferestre. O frumoasa usa in stil gotic face trecerea din pridvor in pronaos, construit si el in plan dreptunghiular. Lumina patrunde aici doar prin patru ferestre, dispuse simetric in peretii de la nord si sud. Pronaosul este impartit in doua parti egale de trei arcuri mari transversale, sustinute de console angajate in zidurile laterale. Peste acestea se inalta alte arcuri ceva mai mici, dispuse longitudinal, al caror rost este de a reduce planul central al boltilor la un patrat.
Incaperea mormintelor se remarca prin bolta semicilindrica si prin tampla de lemn, alipita de zidul estic. Aici este mormantul lui Petru Rares, al sotiei sale Elena si al lui Stefan Rares. Lumina stranie isi face loc prin doua ferestre incastrate pe zidurile laterele ale incaperii.
Naosul are doua abside laterale in forma de semicerc. Un frumos mozaic de marmura alba, rosie si cenusie se afla in dreptul turlei, contrastand cu restul pardoselii din lespezi de piatra cenusie. In fiecare absida laterala este dispusa cate o fereastra. Absida altarului, cu o bolta in sfert de sfera, are spre nord proscomidiarul, iar spre sud diaconiconul.
Altarul este luminat de o fereastra dispusa in axul median al absidei.
Mesterii au respectat in mare stilul moldovenesc, iar aprecierea ca aceasta biserica reprezinta o "culme" a acestei arte reprezinta adevarul.
Probota a fost printre primele biserici pictate in intregime, in interior si exterior. Datorita imprejurarilor mai sus pomenite, din pictura originara se mai pastreaza sene doar in pridvor si pronaos. In exterior, linga usa de intrare in pridvor, semai poate vedea doar chipul Mitropolitului Grigore Rosca, alaturi de un personaj necunoscut.
In interiorul pridvorului, datorita restaurarii din 1844 mai putem privii scena Judecatii de Apoi; in pronaos, Cele sapte sinoade ale Bisericii; sus in cupola Isus Pantocratorul; pe bolta altarului chipul Maicii Domnului cu pruncul in brate, iar pe pereti - dispuse in trei registre - diferite scene reprezentand: Invierea Domnului, Duminica Tomei, Spalarea picioarelor Domnului, Vindecarea slabanogului, Cina cea de Taina.
Probota este remarcabila din punct de vedere al elementelor arhitecturale si picturale, maiestria mesterilor anonimi plasand aceasta biserica printre monumentele de mare valoare artistica romanesca.
