Manastirea Dragomirna
La 12 kilometri de Suceava, aproape de padure, spre satul Mitocul Dragomirnei a fost ridicata Manastirea Dragomirna. Mitropolitul Anastasie Crimca, fiul negustorului sucevean Ioan Crimca si al Cristinei a pus piatra de temelie a acestei manastiri in anul 1602. Inainte de construirea marii manastiri, o alta biserica mai mica fusese ridicata. Aceasta bisericuta poate fi vazuta astazi in curtea Manastirii Dragomirna, fiind de fapt prima biserica ctitorita de mitropolitul Anastasie Crimca impreuna cu rudele sale - Lupu si Simion Stroici. Pisania de la intrare arata ca biserica sta sub hramul Sfintilor Enoh, Ilie si Ioan Botezatorul. La scurt timp dupa numirea sa ca Mitropolit al Moldovei, Anastasie Crimca incepe sa construiasca Manastirea Dragomirna.
Lucrarile au fost terminate in 1609, iar manastirea a fost sfintita la sarbatoarea Pogorarea Sfantului Duh. Arhitectura moldoveneasca a acelui timp va cunoaste multiple inovatii prin aceasta constructie cu proportii si elemente inovative. Cu o structura ingusta si alungita, avand o absida poligonala in partea de vest, ansamblul impresioneaza prin alura sa monumentala. Biserica ni se dezvaluie ca un edificiu deosebit, unde cadrele ferestrelor cu elementele de factura gotica se armonizeaza perfect cu bogatele decoratiuni ale turlei ce sunt de influenta pura romaneasca. Odata pasind in biserica, nu putem sa nu remarcam inaltarea graduala a camerelor, incepand cu pridvorul si mergand spre altar, bogata retea de nervuri aliniate aproape peste tot, colorate in rosu, albastru si auriu, si incarcarea lor cu linii. Sursa de inspiratie a fost probabil desenul din vechile manuscrise bisericesti. Si, pentru ca totul sa fie perfect, mai sunt amplasate din loc in loc in cateva sculpturi.
Peretii si boltile naosului, precum si cei ai altarului sunt acoperiti cu picturi in fresca de o mare valoare plastica. Fara indoiala ca la scoala de pictura traditionala moldoveneasca s-au format cei trei pictori ai Dragomirnei. Popa Craciun Maties, Popa Ignat si Gligorie au impodobit cu delicatete frescele cu elemente decorative imprumutate din miniaturile si din manuscrisele moldovenesti. Picturile se desfasoara in perfect acord cu canoanele Bisericii Ortodoxe:
Iisus in Gradina Ghetsimani, Prinderea lui Iisus, Crucificarea, Coborarea de pe Cruce sunt numai cateva dintre scenele care uimesc prin frumusete. Pe langa valoarea lor artistica, frescele de la Dragomirna au o mare valoare documentara. Elementele populare precum si costumele epocii sunt atent reprezentate si observate de catre zugravi.
La Dragomirna au fost inmormantati Anastasie Crimca, Maria Mavrocordat, Mitropolitul Daniil Vlahovici. Alte morminte au fost descoperite in timpul sapaturilor care s-au facut in incinta manastirii.
In secolul al 17 - lea, masive ziduri de aparare au inconjurat manastirea, dandu-i acesteia un aspect de fortareata. O cale de acces cu bolta in stil gotic, subliniata de nervuri, ornate cu motive florale, traverseaza pe sub turnul clopotnita. Turnul clopotnita are la primul etaj o capela, iar camera clopotului este la ultimul etaj. Marea sala de mese unde obisnuiau calugarii din vechime sa serveasca masa se mentine inca in forma sa originala si se afla in partea dreapta a turnului. Chiliile pot fi vazute in partile de vest si de est, in interiorul curtii.
In prima decada a secolului al 17 - lea manastirea Dragomirna devine un puternic centru cultural. Aici au fost create texte religioase si miniaturi.
Manastirea a mostenit de-a lungul timpului cateva obiecte de cult bisericesc care-i sporesc valoarea artistica: o frumoasa invelitoare pentru vase sfinte, o Biblie, un Epitaf, un frumos Tetraevangheliar - scris pe pergament si decorat cu numeroase icoane, doua Liturghiere si o lustra de cristal donata de Imparateasa Ecaterina a - II - a a Rusiei.