Home › Etnografie si arta populara ›

Etnografie si arta populara

Romania - Etnografie si arta populara

Tesutul

Arta populara romaneasca se remarca in mod deosebit datorita numeroaselor mestesuguri traditionale: tesutul, prelucrarea artistica a lemnului, pictura icoanelor, incondeiatul oualor, olaritul, confectionarea mastilor populare. In acest context, tesutul artistic ocupa un loc aparte in arta traditionala mestesugareasca.

Sumane

Cojocaritul si sumanaritul sunt doua mestesuguri artistice traditionale tipic romanesti. Sumanul este o haina taraneasca lunga, confectionata din panura sau din tesatura cu acelasi nume, importanta in portul popular, avand o traditie foarte veche. In ornamentatia sumanelor predomina monocromia, culoarea frecventa fiind negrul. In ce priveste ornamentica pieselor de cojocarit, aceasta traducea integrarea sociala a purtatorului.

Scoarte

Arta populara romaneasca se remarca in mod deosebit datorita numeroaselor mestesuguri traditionale: tesutul, prelucrarea artistica a lemnului, pictura icoanelor, incondeiatul oualor, olaritul, confectionarea mastilor populare. In acest context, tesutul artistic ocupa un loc aparte in arta traditionala mestesugareasca.

Prelucrarea lemnului

Prelucrarea lemnului este un alt mestesug care reprezinta o constanta in arta traditionala romaneasca. Lemnul a fost intotdeauna un material sensibil in care mesterul popular a pus atat indemnare cat si simt artistic. Lemnul se preteaza la intrebuintari diverse, decorarea propriu-zisa relizandu-se cu unelte simple (topor, dalta, barda, briceag).

Portul popular

Portul popular se incadreaza in aria mai larga a costumului traditional romanesc, a carui unitate este evidenta in sistemul de croiala, in ornamentica si in colorit. Costumele populare sunt inca purtate in multe sate romanesti, mai ales de sarbatori. Modelele de broderie au o anumita semnificatie ce difera de la o zona la alta. Femeile si barbatii nu au aceeasi broderie sau taietura a camasilor populare. In unele regiuni ale tarii se respecta cu strictete combinatiile de culori impuse de traditie.

Porti de lemn

Asfel, arhitectura populara, domeniu important al civilizatiei traditionale, se caracterizeaza in regiunea Moldovei prin case construite in general din lemn dar si din nuiele impletite pe un schelet de "furci" sau lut sub forma de chirpici. Acoperisul caselor traditionale este in patru ape. Un element caracteristic arhitecturii moldovenesti este prispa, marginita uneori de stalpi si simpla in rest. In Muntenia, arhitectura difera de la un judet la altul in functie de zona (campie, deal sau munte).

Pictura icoanelor

Sub raportul continutului, pictura icoanelor are izvoare comune pentru toate cele trei regiuni istorice: Transilvania, Moldova si Tara Romaneasca, fiind legate direct de conceptia artei de traditie bizantina si orientala. Icoana nelipsita din casa traditionala romaneasca, se prezinta ca obiect de cult dar are si scop decorativ. Pictura icoanelor pe lemn, lucrate in stilul traditional bizantin, cere timp si foloseste formule transmise de-a lungul multor generatii.

Oua incondeiate

Incondeiatul sau "impistritul" oualor reprezinta un obicei stravechi in traditia romaneasca. Ouale incondeiate sunt o marturie a datinilor, credintelor si obiceiurilor pascale, reprezentand un element de cultura spirituala specific romaneasca. Ca raspandire geografica, acest obicei acopera intreaga suprafata a tarii.

Olarit

Olaritul sau ceramica populara este favorizata de continuitatea populatiei romanesti pe acest teritoriu, traditia ceramicii constituindu-se din perioada dacica pana in prezent. Articolele de ceramica se disting prin eleganta formelor si prin ornamentatie. Ceramica traditionala este modelata la roata.

Masti populare

Mastile in traditia populara romaneasca sunt strans legate de sarbatorile de iarna in special. In cadrul obiceiurilor de iarna, masca ocupa un rol primordial. Vatra satului este scena pe care se desfasoara jocurile populare cu masti, spectatori fiind membrii colectivitatii. Moldova este zona pastratoare a jocurilor cu masti. Pentru confectionarea mastilor se folosesc game largi de materiale: blanuri (de oaie, capra, nutrie), lemn, tabla, arama, margele si uneori chiar si boabe de fasole. Un centru renumit pentru confectionarea mastilor este in Vrancea.

Icoane pe sticla

Sub raportul continutului, pictura icoanelor are izvoare comune pentru toate cele trei regiuni istorice: Transilvania, Moldova si Tara Romaneasca, fiind legate direct de conceptia artei de traditie bizantina si orientala. Icoana nelipsita din casa traditionala romaneasca, se prezinta ca obiect de cult dar are si scop decorativ. Pictura icoanelor pe lemn, lucrate in stilul traditional bizantin, cere timp si foloseste formule transmise de-a lungul multor generatii. Cel de-al doilea mod de reprezentare a icoanelor este prin pictura pe sticla.

Etnografie si arta populara

Fiecare popor si-a cristalizat de-a lungul secolelor, o cultura materiala si spirituala inconfundabila ce reflecta experienta sa de viata si continuitatea in spatiul geografic respectiv. Exprimata in cele mai diverse forme, creatia populara romaneasca este caracterizata de autenticitate si ingeniozitate, o trasatura aparte fiind puternica ei unitate care nu exclude insa o mare varietate de manifestare in: arhitectura populara, port, tesut, olarit, prelucrarea lemnului, metalului, pieilor, pictura icoaneleor etc.

Dulgherit

Dulgheritul, mestesug vechi, foarte important care necesita nu numai unelte pentru cioplirea lemnelor in vederea construirii locuintelor sau a adaposturilor, ci si cunostinte tehnice de imbinare, inaltare, orientare. O localitate cunoscuta pentru aceasta indeletnicire este Brusturoasa in zona Bacaului dar si satul Somanesti din Gorj.

Cusutul

Arta populara romaneasca se remarca in mod deosebit datorita numeroaselor mestesuguri traditionale: tesutul, prelucrarea artistica a lemnului, pictura icoanelor, incondeiatul oualor, olaritul, confectionarea mastilor populare. In acest context, tesutul artistic ocupa un loc aparte in arta traditionala mestesugareasca.

Covoare

Arta populara romaneasca se remarca in mod deosebit datorita numeroaselor mestesuguri traditionale: tesutul, prelucrarea artistica a lemnului, pictura icoanelor, incondeiatul oualor, olaritul, confectionarea mastilor populare. In acest context, tesutul artistic ocupa un loc aparte in arta traditionala mestesugareasca.