Biserica Sfantul Nicolae din Radauti -Manastiri din Bucovina

Advertisement

Localitatea Radauti a fost infiintata inaintea aparitie statului feudal moldovenesc, la fel ca si localitatiile Siret si Baia, devenind destul de importanta de-a lungul timpului.

Desi foarte vechi, locul este rar mentionat in sursele istorice. Frumusetea peisajului, anume parca desprins din cartile de povesti, si faptul ca aici a fost inaltat cel mai vechi monument de arhitectura in piatra din Moldova, au facut ca Biserica din Radauti sa fie un loc de de reculegere si de pelerinaj.

Intre anii 1359-1365 Bogdan I a ridicat edificiul purtind amprenta stilului romanic, ca necropola a familiei domnesti. Alaturi de mormintul sau se afla si mormintele urmasilor sai.

Biserica va purta numele Bogdana dupa ctitorii sai, conform traditiei locale.Ulterior, mai precis in anul 1559 a fost marita de Alexandru Lapusneanu prin adaugarea pridvorului. Din aceasta perioada dateaza chenarele din piatra cioplita ale ferestrelor care sint de influenta gotica. Monumentul arhaic, precumpanitor romanic, avind planul de tip bazilical, cu trei nave, este unic pentru stilul de arhitectura moldoveneasca.

Unitara si bine proportionata, cu o silueta eleganta in simplitatea ei, edificiul prezinta o originala adaptare a planului bazilical la nevoile cultului ortodox. Lumina patrunde prin 11 ferestre cu deschideri strimte la exterior, dar largite in interior. Cei 10 contraforti intaresc peretii bisercii. Peretele sudic detine trei ferestre si este sutinut de un singur contrafort, in timp ce peretele nordic are o fereastra si trei contraforti.

Demne de remarcat sint valoroasele picturi murale si lespezile funerare asezate de catre Stefan cel Mare pe mormintele primilor Musatini. Intr-un vechi document din jurul anului 1415 se mentioneaza ca biserica a fost repictata in parte de catre Alexandru cel Bun, pentru ca mai tirziu sa fie refacuta in timpul domniei lui Stefan cel Mare si sa mai primeasca o interventie, se pare, in vremea lui Alexandru Lapusneanu. Patru mari compozitii din altar retin atentia : Cina cea de taina, Impartasirea Sf. Apostoli cu vin, Impartasirea Sf. Apostoli cu piine si Spalarea picioarelor. Datorita asemanarilor cu scenele de la Biserica Voronet se poate crede ca au fost executate in timpul domniei lui Stefan cel Mare.

La Sfintul Nicolae din Radauti au fost inmormintati domnitorii Bogdan I, Latcu, Roman I, Stefan I, Bogdan - fratele lui Alexandru cel Bun, Bogdan - fiul lui Alexandru cel Bun. Domnitorul Stefan cel Mare a asezat lespezi funerare pe mormintele inaintasilor sai. Decoratia lor executata cu multa maiestrie difera de la o lespede la alta.

Biserica a primit numeroase obiecte de arta si de cult, donatii facute de-a lungul timpului de catre diferiti domnitori. Din pacate, dupa anul 1777 obiectele au fost trimise altor biserici si manastiri, in colectia bisericii ramanand doar o icoana a Maicii Domnului, ceaslovul - tiparit in anul 1745 si un manuscris miscelean din 1783.

Armonia proportiilor, prezenta elementul romanic, precum si a celui gotic - amprente evidente a mesterilor autohtoni - au facut ca Biserica Sfintul Nicolae sa fie o sinteza omogena de stiluri si creatie.