Biserica Sfanta Cruce din Patrauti -Manastiri din Bucovina

Advertisement

Asezarea straveche, Patrauti isi deapana istoria de-a lungul secolelor, amintindu-ne de epoca de inceput si de glorie a statului moldovean. Inconjurata de tainice paduri, ferita de lume, aceasta pastreaza legende in care figura dominanta a lui Stefan cel Mare devine omniprezenta.
Nu departe de Suceava, pe drumul vechi de pe valea riului, in satul Patrauti Domnitorul Stefan cel Mare a intemeiat unica manastire de maici din timpul sau. Manastirea nu a rezistat timpurilor vremelnice, raminind mult timp parasita. Abia in anul 1711a fost reinfiintata de catre Episcopia de Radauti, pentru ca mai tirziu ,dupa cucerirea Bucovinei de catre Imperiul Habsburgic, ctitoria sa devina biserica parohiala. Astazi, numai biserica se mai pastreaza din intregul ansamblu manastiresc.

Biserica Sfinta Cruce - Patrauti, alaturi de cea din Milisauti, a carei piatra de temelie fusese pusa cu cinci zile mai devreme, deschid campania de constructii a voievodului. Vechea biserica de la Putna fiind distrusa de cazaci in 1654, iar cea de la Milisauti de catre austrieci in anul 1917, fac ca Sfinta Cruce sa fie considerata prima constructie. Avind planul triconc, cu turla in naos, acoperis fragmentat si piatra bruta, prelucreaza elementele planului si pe cele plastice ale bisericii Sfinta Treime din Siret. Lipsita fiind de contraforti, cu un soclu foarte putin pronuntat, edificiul devine cea mai simpla constructie de plan trilobat dintre toate cele ridicate de Stefan cel Mare. La exterior, cele trei abside poligonale au fost prevazute cu firide alungite.

In numar de cinci, firidele vor fi dispuse pe absidele laterale, iar in numar de sapte pe absida altarului. In cele doua axe ale biserici, in firide, se afla incastrata cite o fereasta. La fel ca la majoritatea bisericilor moldovenesti si la Sfanta Cruce, deasupra firidelor se intinde un sir de ocnite, iar sub streasina elementul decorativ este compus din placi de ceramica smaltuita de culoare verde nedecorata.

Impodobita cu 12 firide ,ocnite si cu un rind de caramizi smaltuite de culoare verde, turla se sprijina pe o baza patrata.

Ceea ce impresioneaza in mod deosebit la Biserica Sfinta Cruce este armonia desavirsita a proportiilor, stilizarea formelor, chiar daca detine o decoratie foarte simpla si este de dimensiuni reduse. Interiorul sau este alcatuit dintr-un pronaos patrat , un naos de forma dreptunghiulara si un altar semicircular. Trecerea din pronaos in naos se face printr-o usa incastrata in peretele despartitor. La stinga si la dreapta altarului se afla decupate nise. La toate constructiile de acest tip, pronaosul va primi o bolta in forma de calota sferica asezata pe pandantivi si arce. Accesul in biserica se face printr-o singura usa situata in partea de vest. Decoratia portalului este foarte simpla fiind alcatuita doar dintr-un chenar in arc frint, frumos stlizat.

Pictura cu care a fost decorata Biserica de la Patrauti este din punct de vedere artistic una dintre cele mai importante. Aici a fost zugravit pentru prima data programul iconografic moldovenesc. Marea compozitie Cavalcada Imparatului Constantin cel Mare de pe peretele vestic, este de o importanta covirsitoare, scena intilnindu-se doar la Biserica Arbore, nemaifiind pictata in nici o alta tara de religie ortodoxa. Pictura il infatiseaza pe imparat insotit de o suita formata din 16 sfinti calare. Arhanghelul Mihail aflat in fruntea cavalcadei arata imparatului crucea aparuta pe cer. Fresca este realizata cu un deosebit simt artistic, zugravul vadind o mare preocupare in a reda atitudini diferite, in a individualiza personajele si a descrie vestimentatia epocii.

Modul in care au fost desenati caii, linia simpla si sigura, confera un plus de miscare. Nimburile aurii ale sfintilor si nuantele de alb in care au fost pictati caii dau o nota de stralucire intregii compoziti. Cavalcada este una dintre cele mai monumentale compozitii realizate in timpul Domnitorului Stefan cel Mare. Sensul alegoric al acestei scene, pictata imediat dupa incetarea razboaielor cu turcii, este de a aminti mereu ca independenta tarii trebuie mentinuta cu orice pret. Din pictura originala se mai pastreaza, in calota turlei, fragmente din Pantocrator, iar pe pereti figuri de ingeri si apostoli.

Fiind destul de deteriorata, din fresca se mai zaresc doar pe pandantivi scene cu Buna Vestire, Intrarea in biserica, pe timpan Nasterea si Botezul iar pe peretii naosului fragmente din ciclul Patimilor. Sub friza Patimilor registrul de sfinti si martiri este intrerupt de scenele cu Isus predicind in templu, Biciuirea si Invierea. Altarul cuprinde reprezentarea Cinei cea de taina, Impartasirea apostolilor si Spalarea picioarelor. Cu unele mici schimbari, programul iconografic moldovenesc din naosul si altarul acestei biserici va fi urmat de intrega pictura moldoveneasca a epocii lui Stefan cel Mare.

Din pronaosul Bisericii de la Patrauti au fost scoase si asezate afara, doar trei pietre de mormint; inscriptiile lor fiind sterse de trecerea timpului. Acestea nu ne pot oferi date despre istoria lor.
Manastirea a detinut un tetraevanghel slavon datat 1493 scris la Suceava de catre Diaconul Toader. Manuscrisul s-a aflat pina in 1900 la biserica Fintina Alba, nemaigasindu-se in zilele noastre.

Desi este cea mai simpla constructie ridicata din timpul domniei sale, Sfinta Cruce de la Patrauti ramine cel mai reprezentativ monument de cult pentru perioada de inceput a campaniei intreprinsa de marele voievod de sfintire a minunatelor locuri moldovenesti.